FCSB

FCSB Brandul Fotbalului Românesc

INTRODUCERE
Aventura roș-albaștrilor în fotbalul românesc începe, în negura timpului, la 7 iunie 1947, imediat după ce Generalul Mihai Lascăr și-a pus semnătura pe Ordinul de înființare a Asociației Sportive Centrale a Armatei (ASCA). Chiar dacă unii prezintă tedențios începuturile echipei, prin performanțele care au urmat, s-a demonstrat că cei care au pus umărul la crearea acestei entități nu s-au înșelat.

O Cupă Campionilor Europeni, o Supercupă a Europei, 26 de titluri de campioană, 22 Cupe ale României, 6 Supercupe, două Cupe ale Ligii, 13 titluri de golgeter, 10 câștigători ai titlului de “Fotbalistul Anului” reprezintă cele mai clare dovezi că AS Armata, CSCA, CCA, Steaua, FCSB reprezintă cel mai mare club din istoria fotbalului românesc.

În cele ce urmează, puteți lectura pagini din istoria de aur a clubului nostrum care începe, evident, cu “a fost o dată ca niciodată…”

Inceputuri…
Ideea unui club al Armatei Române nu a venit pe repede înainte, așa cum încearcă unii să insinueze. Primii pași au fost făcuți după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, odată cu înființarea secției “Artă și Sport” din cadrul Inspectoratului general al Armatei. Principalul obiectiv declarat al secției era atragerea tinerilor din Armată spre sportul de masă. Succesul competițiilor sportive din cadrul Armatei determină un grup de ofițeri să îndrăznească la mai mult. În acest sens, la 1 aprilie 1946, mai mulți ofițeri formează un grup de lucru, iar în vara aceluiași an apare varianta militară a Organizației Sportului Popular. Astfel, au apărut competiții în cadrul regimentelor, precum și un campionat de fotbal al Armatei, disputat între 23 august și 8 septembrie, adjudecat de Regimentul de Grăniceri. 

FCSB brandul Fotbalului Românesc

Sportul Popular de joi 7 august 1947
Grupul de lucru – format din comandorul Traian Săvulescu, generalul-maior Oreste Alexandrescu, locotenent-colonelul Ion Costăchel, locotenent-colonel Victor Purcarete, maiorul Cornel Şandru, maior Valeriu Sturza, colonel Gheorghe Lebrun, colonelul Ion Isăcescu, locotenent Rousea Mocanu, căpitanul Dan Popescu și căpitanul Ștefan Septville – a început să creioneze principalelele repere ale sportului militar. Coordonatorii grupului de lucru, comandorul Traian Săvulescu și generalul-maior Oreste Alexandrescu au decis să încredințeze elaborarea Regulamentului de organizare a cluburilor militare căpitanilor Dan Popescu și Ștefan Spetville. În luna martie 1947, Regulamentul era finalizat, iar în luna aprilie dosarul a ajuns pe masa șefului Serviciului de Educație Fizică și Sporturi din cadrul Ministerului de Război, generalul-maior Dumitru Petrescu. Acesta i-a convocat pe membrii grupului la ședință, pentru finalizarea proiectului.

În cadrul întrevederii, Dumitru Petrescu a susținut atât utilitatea, cât și nevoia unei mișcări sportive militare, dar, mai întâi, aceasta trebuia testată la nivelul unei singure structuri sportive. Numai în funcție de rezultate, ideea urma a fi extinsă la nivel național. Așa se face că, la finalul discuțiilor, spre cabinetul ministrului de Război, a ajuns proiectul de înființare a Clubului Armatei Române. 

Pe 4 iunie, Generalul Mihai Lascăr, generalul-maior Dumitru Petrescu, comandorul Traian Săvulescu și generalul-maior Oreste Alexandrescu au purtat discuțiile finale. Peste trei zile, la 7 iunie 1947, Generalul Mihail Lascăr a semnat Ordinul de înființare a Asociației Sportive Centrale a Armatei (A.S.C.A.) „în baza Decretului Regal nr. 135/07.03.1946, şi a Regulamentului de aplicare a Legii de înfiinţare a «Organizaţiei Sportului Popular»/30.04.1946”.

Din punct de vedere al legislației sportive, clubul Armatei Române a fost înregistrat oficial la data de 1 august 1947, sub denumirea de Asociația Sportivă Centrală a Armatei, cu opt discipline: foot-ball, scrimă, călărie, box, tir, volei, atletism și tenis de câmp.

FCSB brandul Fotbalului Românesc

Cronica primului meci oficial, 0-0 împotriva celor de la Dermata
Prima secție căreia i s-a dat importanță a fost cea de “foot-ball”. Generalul-maior Dumitru Popescu a dispus publicarea unui anunț în paginile ziarului “Glasul Armatei”, prin care fotbaliștii din rândul celor 108 unități militare ce doreau să facă parte din noua echipă, erau invitați la preselecție, între 8 și 22 iunie 1947.

Aspiranții la un loc în echipa de fotbal a clubului au fost înscriși pe un tabel și cazați într-o clădire aparținând Regimentului „6 Mihai Viteazul”, aflată pe locul în care este ridicată, astăzi, Catedrala Mântuirii Neamului.

Între timp, la noua echipă este numit și antrenorul: Coloman Braun-Bogdan, cel care își reziliase contractul cu CFR Cluj pe 6 august, contract care, oricum, se încheia pe 22 ale aceleiași luni. 

Conducerea ASCA a înaintat un memoriu federației de fotbal, prin care solicita un loc direct în Divizia Națională A. La acel moment, fotbalul românesc avea doar două eșaloane: Divizia Națională A și Divizia Națională B. La data de 10 august, membrii Biroului federal au respins solicitarea ca echipa să fie admisă direct în primul eșalon, dar, în schimb, au oferit militarilor locul din B al echipei Sparta București, care avea o situație financiară șubredă, ce nu-i garanta terminarea competiției. 

În ziua în care echipa primea aviz negativ de a evolua în Divizia Națională A, lotul de jucători, împărțit în două echipe – AS Armata A și AS Armata B, a plecat în primul său cantonament, sub conducerea lui Ștefan Septville, avansat la gradul de locotenent tocmai pentru modul în care lucrase la întocmirea Regulamentului de organizare a cluburilor militare. Cantonamentul a fost fixat la Sanatoriu Militar de la Sinaia, unde s-au perfectat detaliile unui “triunghiular”, la care au participat cele două echipe ale Armatei și cea a comunei “Emil Costinescu”, Metalul Emil Costinescu.

AS Armata A:
Portar: frt Penzeș;
Fundași: soldat Cernea, căpitan Taborschi, 
Mijlocași: soldat Jivan, fruntaș Mare, locotenent Catană;
Atacanți: fruntaș Bovan, căpitan Cozac, locotenent Gheorghe Popescu, soldat Vida, fruntaș Marinescu.

AS Armata B:
Portar: sold. Gh. Lăzăreanu;
Fundași: soldat Aștileanu, căpitan Coandă;
Mijlocași: fruntaș Racosi, fruntaș Stoica, căpitan Kuhn;
Atacanți: fruntaș Combi, locotenent Mihăiescu, sublocotenent Mihai Ionescu, plutonier Oprea (soldat Ozdeanu), soldat Bucur.

În meciul al doilea, Armata A s-a impus cu 3-0 în fața aceleiași echipe a comunei. Marcatori: Gh.Popescu, Cozac și Marinescu.

Ultima partidă a opus cele două echipe ale Armatei, în urma căreia Cibi Braun a făcut selecția finală. “B”-ul a câștigat cu 3-0, prin reușitele lui Cozac, Marinescu și portarul Lăzăreanu, care a transformat o lovitură de pedeapsă.

Hotel Păltiniș din Sinaia , primul cantonament FCSB

Hotel Păltiniș din Sinaia este fostul Sanatoriu Militar și primul loc de cantonament din istoria clubului
Pe data de 15 august 1947, echipa Armatei a disputat primul său meci din istorie, chiar dacă a fost un amical. Este vorba despre partida dintre AS Armata B și Metalul Emil Costinescu, încheiată la egalitate, scor 0-0.

În seara lui 19 august 1947, la sediul Federației Române de Fotbal Amatori (FRFA), deputatul Emilian Anghelu, președintele acestui for a anunțat excluderea grupării Carmen București din Divizia A. Peste doar trei zile, același Birou federal a anunțat că locul rămas vacant, după excluderea lui Carmen București, va fi luat de echipa ASCA, sub numele de AS Armata. Culorile echipei Armatei nu puteau fi decât cele ale drapelului național: tricou roșu și dungi albastre, șort albastru.

AS Armata a plecat pe drumul marii aventuri fotbalistice cu 28 de „soldați”, conduși de Coloman Braun Bogdan:
Portari: LĂZĂREANU, PENZEȘ, SAVU;
Fundași: CATANĂ, CERNEA, ION, JIVAN, SULYOK;
Mijlocași: GALL II, MARK, MLADIN, MOLNAR, ONISIE, TABORSKY, TĂLMACIU, ZEANĂ;
Atacanți: APOSTOL, ARDELEANU, BALAȘ, BERNHARDT, CREȚU, FĂTU, IONESCU, MARINESCU, MUREȘAN, NANCIU, PĂLĂDOIU, POPESCU.